Ratacind pe strazile Zamalek-ului in cautarea Ambasadei Romane am zarit printr-un gard ponosit si acoperit de ceva arbusti, doua statui faraonice lipite una de cealalta, cu fetele ciuntite de timp sau poate de oameni. Ridicand privirea am croit in inaltul cerului o forma ce se arata a fi o formatiune muntoasa care la baza era despicata de tunele in capatul carora se intrezarea lumina. Grabita sa rezolv treburile ce le aveam la ambasada , am luat repede puncte de reper pentru a reveni  in acel loc. Un echipaj cu doi politisti se afla chiar in fata mea, am intrebat unde este strada pe care o cautam si cu stupoare am aflat ca era doar la cativa metri in fata mea si in acelasi timp exact in capatul acestei gradini.Excelent ! Aveam sa revin peste cateva ore ! Intrarea se afla pe partea cu Nilul in strada Gabalaya in Zamalek si se numeste in araba Genenit Al Asmak – Gradina cu pesti.  Biletul de intrare pentru egipteni este 3 lire iar pentru straini 20 de lire. La locul de joaca amenajat in parc care se afla cum intri pe o alee in partea stanga, se mai plateste separat inca 3 lire. Tot langa locul de joaca pentru copii se afla un pom cu tulpina foarte groasa si crengi stufoase si umbroase. De jur imprejurul pomului sunt asezate bancute formand un cerc. In momentul  vizitei bancile se vopseau proaspat cu vopsea verde. Dupa o tura in leagane si balansoare  ne-am indreptat catre formatiunea muntoasa plina de scari si scarite in toate directiile. Am aflat ulterior ca locul acesta este un loc de intalnire romantica datorita intimitatii ce o ofera.

Podul de lemn peste lacul artificial din Genenit Al Asmak

Pana sa ajungem sa urcam a trebuit sa trecem un pod de lemn ce traversa un lac artificial amenajat…din pacate era gol. In capatul podului printre palmieri se afla o statuie formata din 2 pesti construiti din pietricele pe corpul carora curge lin apa.

Tunelele in formatiunea muntoasa  ma cheamau sa explorez dar pana sa ajung la una dintre intrari la picioarele mele se  aflau cateva zeci de trepte. Si asa am inceput urcusul.

Cu cat ne ridicam mai sus si mai sus simteam cum in jurul meu blocurile dimprejurul gradinii se inalta si ele o data cu mine ca niste colosi de beton  cenusiu.

Eram in mijlocul unei gradini verzi si linistite cu toate ca ma aflam in mijlocul tumultuosului Cairo. Forme colturoase de un bej aprins se impleteau peste tot, urmand scarile ce duceau in toate directiile. M-am oprit doar pentru o clipa sa respir si sa admir peisajul. Inca nu imi venea sa cred ca acel loc exista acolo de ani de zile iar eu abia acum il descopeream. Si am urcat pana in cel mai inalt varf de unde strazile, masinile si oamenii au disparut. Pana si Nilul, si el a disparut. Era o oaza de verdeata de jur imprejur inconjurata in zare doar de ultimele nivele ale blocurilor.

Am gasit un mic tunel si o intrare. Linistea aceea mult prea fara glas m-a facut sa ma gandesc de doua ori inainte de a intra in tunel.  Am tras aer in piept  si mi-am clatit inca o data ochii cu verdele din jur.

Coborand cateva scari din acel tunel am descperit ca inauntru formatiunii se aflau de fapt pestii, pestii cei ce dau numele gradinii. Aici erau, in aceea grota cu doua nivele.

Sculptate in zidurile grotei se aflau cateva acvarii cu pesti  vii, conservati in borcane, impaiati sau poate din plastic.

Deodata  un puternic miros de “nu stiu ce“ m-a izbit puternic in piept. Senzatia de prospetime a disparut si de undeva din spatele meu am auzit un falfait de aripi. Cautand cu privirea pasarea misterioasa am observat ca tavanul grotei era intocmai ca o pestera cu stalactite. Ce putea trai in aceea intunecime ascuns intre turturii maronii ai grotei. Liliac, a fost primul lucru care mi-a trecut prin minte. Dupa ce am pierdut cateva minute si cateva zeci de poze de pe memoria aparatului de fotografiat m-am lasat pagubasa caci liliecii nu vroiau sa se arate si pace. M-am intors la acvariile cu vietati marine si am coborat pe o scara spiralata pana jos la baza. De pe scari se observau cateva display-uri de animale intr-o lumina difuza de culoare verde sau maronie.

Rechini, foci, broaste, schelete se aflau in vitrinele de la nivelul inferior alaturi de un acvariu cu pui de crocodili. Curios tare  baiatul meu a intrat in vorba cu unul dintre ingrijitori care ne-a si facut un tur, explicand pe rand ce era in fiecare vitrina, ce maninca pirania aflati in alt acvariu sau ce varsta aveau crocodilii si alte informatii pe care nu le-am putut asimila caci erau in araba. Baiatul meu insa savura fiecare cuvant. Eu inca auzeam falfaitul acela de aripi. Ne-am reintors in locul unde daca ridicai privirea se aflau liliecii. Inca fascinata de locuinta inaripatelor am ramas cu privirea atintita in sus. Ingrijitorul mi-a oferit un scaun si a inceput sa povesteasca. Era unul din momentele in care am regretat ca nu intelegeam tot ce mi se povestea. Franturi din povestirile ingrijitorului indicau ca aici s-au filmat o multime de filme egiptene, ca pe vremuri era apa si lebede in lacul secat de afara, ca unul din nemuritorii artisti egipteni  Abdel Halim Hafez vizita des gradina si a si filmat aici cateva secvente din filmele sale. Cu urechile la ce povestea cu atata patos ingrijitorul, eu ramasesem cu privirea tot in sus poate poate apare liliacul. Observand interesul meu pentru creaturile ce le avea in grija, omul a inhatat un fel de matura foarte lunga cu fire flexibile si a inceput sa o vanture inspre plafon.  Deranjati liliecii au inceput sa zboare in toate directiile dar nici gand sa se arate. Mi-am mai incercat norocul cu cateva poze dar nu am surprins nimic desi atunci cand flash-ul blitului a aprins intunericul, sute de luminite ca niste licurici grupati doi cate doi erau indreptati catre mine. Iata-i acolo cocotati, doar ochii  le stralucesc in intuneric.

Ingrijitorul mi-a spus sa vin dimineata urmatoare sa ii vad pentru ca atunci el curata pestera iar liliecii coboara, vin mai aproape. Cum curata pestera? Pai asta m-am intrebat si eu apoi fara sa astepte intrebarea mea, omul mi-a spus ca dimineata uda cu apa cu furtunul plafonul pesterii pentru a da jos rezidurile lasate de lilieci. Mi-am luat ziua buna de la ingrijitor, i-am dat si lui bacsisul de rigoare, acolo cat o ciocolata si am iesit exact pe langa cele doua statui faraonice de care aminteam la inceput.

Am ocolit formatiunea muntoasa si ne-am indreptat catre iesire. Imi parea rau ca plec, habar nu aveam ca eram acolo de mai bine de doua ore si ma astepta in afara gradinii alta lume. Strazile si traficul infernal din Cairo cu care aveam sa ma confrunt si sa-l invat din mers!

E. Abdrabou Turkey Farms is one of the largest turkey farms in Egypt, breeding 250000 per year and the main supplier for Carrefour, Halwany Ekhwan, Dina Farms and Ragab Sons. Their locations are in 6th of October Green zone in front of Beverly Hills and 2nd location in Cairo Alexandria desert Road KM 64, Cairo. With a perfect quality and taste the farm offer you both fresh and frozen turkey. For orders and deliveries you can access the telephone number 01092804869 from 8 am – 8 pm or by e-mail at eec.egypt@hotmail.com .  You can stay in touch with the farm news through Facebook official page   . The page is updated daily with the latest offers or delicious recipes and advices. Please take note that in area 6 October, Cairo-Alex Desert Road and Sheikh Zayed City the delivery is free of charge.

Interesting updates and useful information from the farm.                                         

Fresh turkey may be stored up to 2 days in the coldest part of the refrigerator. Freeze no longer than two months. (That goes for chicken too).

On their Facebook page you can find also recipe like this one  . An easy recipe for roast turkey!

So if you are searching for a trustworthy supplier just call E. Abdrabou Turkey Farms and you will have the most healthy and scrumptious turkey right on your table ! 

- Urmărirea nou-născuţii & al prematurilor
- Consultații copiilor şi adolescenţi
- Vaccinuri obligatorii si opționale
- Urmărirea Diabetului Zaharat la copii (Insulino dependent)
- Depistarea bolilor pulmonare si Astm Bronșic la copii
- Diagnosticarea bolilor interne

Cabinet de pediatrie

In cadrul clinicii se mai afla un cabinet de stomatologie si unul de dermatologie. Pentru mai multe relatii si programari puteti apela urmatoarele numere de telefon : fix–26437817, mobil–0101705736. Pentru e-mail puteti folosi adresa dr_chihab1@hotmail.com iar pagina de Facebook unde puteti interactiona cu Dl.Doctor este http://www.facebook.com/pages/DrMohamed-Chihab-Jandali-Pediatric/119787991445696 .
Multa sanatate!

Biserica monolit Sf.Gheorghe

Harta bisericilor cioplite in stanca din Lalibela si tunele ce leaga bisericile

Numele tinutului Lalibela vine de la regele Lalibela care a domnit intre anii 1167 – 1207 si a fost cel mai notabil conducator din dinastia Zagwe. Sute de ani au trecut de atunci dar regele Lalibela a ramas si astazi in istorie datorita constructiilor acestor biserici in piatra de o frumusete inimaginabila. Conform legendei, un nor de albine l-au inconjurat pe micul print atunci cand s-a nascut si au ales pentru el numele de Lalibela care inseamna “ albinele ii recunosc suveranitatea”, acceptandu-l ca rege atunci cand va fi creste. Acest lucru a atras gelozia fratelui sau mai mare, regele Harbay, care a incercat sa il otraveasca. In timp ce se afla sub influenta otravii, Lalibela a fost dus de catre ingeri in Ceruri unde Dumnezeu i-a dat instructiuni sa construiasca un Nou Ierusalim cu biserici intr-un stil unic.Totodata, Dumnezeu i-a spus sa nu se teama pentru viata sa caci este sub protectia Lui, cu o misiune clara de a construi aceste biserici. Dupa 3 zile de comunicare divina, Lalibela s-a reintors la viata si a acceptat tronul de la fratele sau si el povatuit in acest timp de Dumnezeu sa abdice in favoarea fratelui mai mic. Impreuna fratii au calatorit in orasul Roha si au inceput constructia bisericilor. Ajutati de ingeri si de Sf.Gabriel, acestia au construit 11 biserici extraordinare de-a lungul a 25 de ani. Biserica Ortodoxa Etiopiana l-a canonizat pe rege mai tarziu si a schimbat numele orasului din Roha in Lalibela.

Mumii si oseminte aflate in peretii bisericilor din Lalibela

Bisericile din Lalibela sunt printre cele mai extraordinare creatii  arhitecturale facute de om. Fiecare   biserica este sculptata, interior si exterior, direct in stanca. Acest model de constructie nu era nou in Etiopia, insa regele Lalibela a adus un plus in arhitectura bisericilor ridicandu-le la nivel de  arta.Exista doua tipuri de biserici: unele rupestre, care sunt taiate direct in stanca fiind parte componenta, si altele monolitice care sunt taiate astfel incat formeaza o cladire separata de stanca din care au fost cioplite iar de jur imprejur sunt incercuite de un sant ce le separa de stanca mama.Metoda de constructie a fost probabil saparea unor santuri direct in stanca, apoi incet, incet, sculptata piatra pentru a crea exteriorul si interioriorul cladirilor. Tunele ca un labirint unesc mai multe biserici intre ele,  iar peretii canalelor si al curtilor interioare contin gauri si camere pline cu mumii ale calugarilor piosi si ale pelerinilor. Bisericile sunt  in folosinta pana in ziua de astazi si multe dintre ele sunt pline cu picturi murale biblice de o frumusete rara.

Detaliu din interior

Cea mai remarcabila biserica se numeste Bet Giorgis, dedicata Sfantului Gheorghe, patronul Etiopiei, si reprezinta emblema monumentelor din Lalibela datorita decorarii acoperisului in forma de cruce.

Vedere deasupra bisericii Sf. Gheorghe

Detaliu din interior

Conform legendei, regele Lalibela aproape terminase de construit bisericile pe care Dumnezeu ii ordonase sa le cladeasca cand Sf Gheorghe i-a aparut in armura completa pe calul sau alb, reprosandu-i ca nu a construit nici un lacas pentru el. Atunci regele i-a promis ca va cladi o biserica mai frumoasa decat toate celelalte. Biserica Sf. Gheorghe este aproape un cub perfect, cioplit  in forma de cruce, orientat in asa fel incat intrarea principala sa fie la vest iar locul cel sfant (altarul) la est. Cele 9 ferestre ale primului rand sunt oarbe, in schimb cele 12 ale celui de-al doilea rand sunt total functionale.Unul dintre detaliile cele mai sofisticate ale bisericii este legat de grosimea peretilor care creste pas cu pas spre interior, insa benzi orizontale sculptate pe peretii exteriori ascund ingenios aceasta grosime.

Acoperisul este reprezentat de 3 cruci grecesti incrustate in relief una inauntrul celeilalte. Biserica este asezata intr-o groapa adanca  cu pereti perpendiculari si se poate intra doar printr-un tunel ascuns scobit in piatra. Biserica face parte din patrimoniul UNESCO si impreuna cu celelalte 10 biserici este considerata cea de-a opta minune a lumii.

Biserica Medhane Alem

Lalibela a fost refugiul uneia dintre cele mai interesante erezii ale Crestinatatii, Monofisitismul. Aceasta credinta declara ca Isus Cristos a fost atat om cat si divinitate inainte de reincarnare dar ca natura sa divina a parasit corpul si a reintrat in el dupa inviere. Prima data, proclamat la cel de-al doilea Consiliu din Efes in 449 DC, apoi condamnat ca erezie la Consiliul Chalcedon in 451 DC, Monofisitismul s-a extins din Asia Mica pana in Africa si Etiopia. A supravietuit pana azi sub diferite forme in biserica Ortodoxa Siriana, biserica Armeneasca, biserica Copta din Egipt si Ortodoxia Etiopiana.

Calugar etiopian in fata camerei sale sculptate in stanca

Carmen Tepsan si lucrarea " Loc pentru a trece vantul "

“Lucrarile figurative in metal  si la o scara atat de larga este o mare oportunitate care prezinta o provocare pentru artistii participanti “ declara artista pentru ziarul Al Masry al Youm. Carmen  Tepsan lucreaza sculpturi abstracte verticale cu spatii largi, deschise, portretizand continuitatea si aspiratia catre viitor. Artista s-a nascut la Bucuresti in 1959. Este membra a Uniunii Artistilor Romani si Profesor de Arte la liceul  “Nicolae Tonitza”. A participat la peste 200 de expozitii iar in Egipt a expus in 2009 lucrarea in marmura  ” Emirates Heights” si in 2008 lucrarea “Madinati”.

“Metal Symposium”este gazduit de catre compania SODIC, unul dintre dezvoltatorii  imobiliari cei mai importanti din Egipt. Scopul acestui simpozion international este sa creeze sculpturi care sa reflecte diferite experiente personale  legate de momentele de transformare ce au loc in Egipt. “Metal Symposium” este cel mai mare simpozion de sculptura din Egipt in afara celui sponzorizat de stat de la Aswan, simpozion despre care am scris cu alta ocazie cu mandrie deoarece si acolo am avut un artist roman ,Maxim Dumitras . Artistii participanti au creat arta axandu-se pe corpul uman. Unele sunt colorate, altele meditative, organice sau geometrice.  Artistii prezinta de fapt niste interpretari fantastice ale formei umane inspirate de Revolutia din 25 Ianuarie.Lucrarile  lor cu inaltimi intre sase si noua metri  vor fi expuse pe o portiune de pe drumul dintre Cairo si Alexandria. Artistul egiptean Said Badr si-a numit lucrarea “Ingerul pazitor al istoriei“  iar Hesham Adb Allah “Revolutionara sperietoare de ciori“. ”Utopia “ sculptorului indian Gopinath Subbana reprezinta o cladire neagra plina cu figuri umane in decupaje mici. In varful cladirii decupajele se cumuleaza si se inalta formand o spirala ce flutura un steag. Sculptura artistului egiptean Ehab El Laban “ Lined paper“  prezinta o forma abstracta a unui corp omenesc  care tine pe cap o hartie de metal. Hartia este insciptionata cu diferite lozinci politice, sustrase din sloganele  revolutionare, precum “ Tine capul sus, esti Egiptean“ sau cel scandat de catre Fratia Musulmana “Islam este solutia“. Intr-un ton diferit artistul iraqian Anan al Alousi  transpune in lucrarea sa “Emigrantul “ durerea  revolutionarilor  intr-o forma lina, curgatoare, ce avanseaza laborious dar lasa in urma durerea, amintirile si tristetea.

SODIC va obtine in curand autorizatiile necesare  pentru ca lucrarile sa fie expuse pe autostrada  Cairo-Alexandria. Momentan acestea se afla pe locul unde au fost  concepute, pe o mare intindere de nisip langa sediul central al SODIC km 38 pe autostrada Cairo-Alexandria  unde pot fi admirate de catre public, toate la un loc, aratand ca niste giganti aparuti din alta lume in desertul nisipiu.

Sursa : ziarul AlMasry AlYoum si site-ul oficial SODIC 

Planetariul este una dintre cladirile componente ale  Bibliotecii Alexandrine. Aici au loc proiectii 3D cu programe gen documentar despre diferite puncte de interes legate de Egipt si nu numai. Programul poate fi consultat pe pagina de internet dedicata Planetariului. Biletele de acces la show-uri  difera de la spectacol la spectacol facandu-se diferentierea intre egipteni/studenti/elevi si straini. Show-urile sunt prezentate in limba araba iar pentru un extra bilet de 5 lire egiptene  sunt puse la dispozitie casti pentru traducerea in limba engleza. Cladirea Planetariului arata ca un glob, noaptea fiind luminat in albastru, o adevarata atractie a orasului. Personalul de la ghiseul de informatii este bine instruit, sunt vorbitori de limba engleza, foarte politicosi si amabili. Curatenia de asemenea este un punct forte al locului. Am ramas foarte impresionata si categoric voi merge si la alte spectacole.

De data aceasta am ales documentarul “Mystery of  the Nile“ (Misterul Nilului) unul dintre programe care dureaza 45 de minute .Biletul pentru elevi costa 10 lire, egipteni 15 lire iar straini 25 de lire.Sala are aproximativ 100 de locuri ( am citit undeva 80 de locuri , dar nu sunt sigura). Scaunele sunt foarte confortabile iar ecranul …hmmm, ecranul este de fapt jumatate din globul care se vede si la exterior. Ecranul este o cupola de culoare alba .Nu este permisa fotografierea in timpul spectacolului prin urmare am capturat cateva imagini inainte de inceperea show-ului. Dupa ce am descarcat pozele in computer am realizat ca lumina dinauntru era de fapt violet, culoare neperceptibila cu ochiul liber cand te afli inauntru.

Spectacolul este exact ca un zbor deasupra Nilului, am simtit nevoia sa ma tin de scaun cand “avionul“ a luat o curba mai periculoasa. Nu, nu se misca scaunele dar aceasta este impresia traita. Nu ni se dezvaluie nici un mister nestiut  al fluviului, nu ni se arata nimic nou si totusi  te face sa tresari, sa razi si sa plangi.  Peisaje absolut superbe ti se dezvaluie transpunandu-te in atmosfera mistica a Nilului, scufandandu-te  in apele lui involburate, facandu-te partas la ritualurile crestine etiopiene,aruncandu-te  in ochii aprigi ai crocodililor de Nil  pentru ca la final sa iti dezvaluie Egiptul cu ale lui minuni. Documentarul  prezinta de fapt prima expeditie reusita de-a lungul Nilului de la sursa pana la varsarea in Marea Mediterana. Este singura expeditie in care nu a murit nimeni si nu s-a renuntat.Echipajul  este format din cativa specialisti printre care o jurnalista, un cercetator, o femeie arheolog, un fotograf, caractere care apar cu precadere si nu in ultimul rand liderul grupului, Pascual. Pe langa frumusetea peisajelor oferite de Nil , un alt personaj  cheie  este insasi lumea  care traieste de-a lungul fluviului incepand  calatoria din Etiopia unde vom cunoaste sursa Nilului. In Sudan, expeditia face o incursiune intr-un oras pierdut  acoperit in timp de nisipul din desert datorita faptului ca padurea a fost taiata de locuitori. Ajungand in Egipt, lacul Nasser se arata in toata splendoarea lui iar noi ne aflam exact in mijloc de unde aflam istoria barajului de la Aswan si cum intreg templu de la Abu Simbel a fost salvat, taiat si mutat bloc cu bloc pe un loc mai inalt, departe de furia fluviului. Coboram apoi in Valea Reginelor  in mormantul  “Celei Mai Frumoase “ ( Nefertari, sotia faraonului Ramses al doilea). Desi asezati pe scaunele salii  , garantat nu va aflati in Planetarium ci acolo transpusi in tridimensional, acolo in barca expeditiei sau acolo in templul unde soarele intra doar de 2 ori pe an. Expeditia ia sfarsit dupa 4 luni, in orasul Alexandria, pe malurile Mediteranei din Gradina Montazah. Ar mai fi multe de spus dar mai  las cateva lucruri sa fie descoperite de aceia dintre voi care vor avea vreodata ocazia sa viziteze Alexandria si implicit Planetariul.

La iesire, dupa spectacol puteti admira o mini colectie de obiecte astronomice, inventate de catre cercetatori arabi, considerate a fi mostenirea  islamica din diferite perioade.Puteti urmari in mini slideshow cateva fotografii realizate pe 19.06.

Pentru alte detalii si informatii accesati pagina de internet a Ambasadei Romane la Cairo .

Felinarul din cutie de conserva

De ce aveti nevoie :

1 cutie de conserva – a mea este o cutie de porumb

1 ciocan

Cateva cuie

1 prosop

1 marker negru

1 tub de vopsea  ( optional )

Cutia se spala foarte bine, i se indeparteaza eticheta, se curata bine de lipiciul ce ramane de la eticheta. Se deseneaza  in  puncte cu marker-ul  design-ul dorit apoi se umple cu apa. Astfel cutia plina cu apa se pune la congelator unde se lasa sa se inghete foarte bine. Eu am lasat-o 2 zile.

Cutia de conserva plina cu apa in congelator

Dupa ce apa a inghetat  se aseaza cutia pe un prosop si cu ajutorul ciocanului si al cuiului se realizeaza mici gauri in dreptul punctelor  desenate. Se  lasa apoi sa se topeasca gheata si se usuca foarte bine.

Cutia inghetata pregatita pentru a fi gaurita

Pasul urmator este optional dar de preferat in cazul in care doriti sa folositi felinarul in gradina. Pentru a nu rugini este bine sa il vopsiti. Eu am folosit un spray auriu. Rezultatul se vede in poze !

Felinarul vopsit gata pentru a fi folosit

Puteti realiza orice design doriti , cercuri  , patrate , forme de frunze . De asemenea il puteti agata in diferite locuri , la grinda casei sau pe ramura unui copac . In acest caz nu uitati sa gauri in laterale pe buza cutiei diametral opus inca 2 gauri si sa atasati o toarta confectionata din  sarma. Si cel mai important nu lasati niciodata focul / lumanarea nesupravegheat !

Ideea unei vaze realizate dintr-un borcan mi s-a parut insa un mod placut de a transforma un simplu recipient  de bulion intr-un mic obiect de decor. Am gasit acest tutorial aici http://blog.1800flowers.com/julie/?p=339#comment-610 . Proiectul initial avea la baza un pahar , in schimb eu am folosit un borcan. Dupa cum ziceam , aceasta nu este o arta exacta  prin urmare folosesti ce ai la indemana. Iata ce a iesit la final !

Transforma un borcan intr-o vaza

Ce ai nevoie !

Un borcan / un pahar din sticla transparent

Margele

Guta , ata sau fir elastic

Foarfeca

Pistol cu lipici sau un adeviz ce poate lipi bine

Flori naturale sau de hartie

Borcanul in curs de transformare .

Se insira margele pe guta sau fir elastic . Se formeaza bratari potrivite cu dimensiunea borcanului.Se  lipesc de borcan in 2 -3 puncte cu adeviz.In cazul in care folositi flori naturale , umpleti borcanul jumate cu apa si asezati florile astfel incat acestea sa fie asezate pe buza borcanului. Daca folositi flori de hartie , puteti pune inauntru cateva fasii de hartie creponata albastra ( merge si fara desigur ! ) , asezati florile si proiectul e gata !!!!