Zamolxe/Zeul Gebeleizis si beduinii valahi Gebalieh

In urma cu aproximativ un an am citit un articol foarte interesant in legatura cu beduinii din Sinai numiti Gebalieh  , beduinii ce traiesc in jurul Manastirii Sf.Ecaterina si ale  caror radacini valahe inca raman un mister de cercetat . Exista numeroase scrieri care atesta originea lor valaha , insemnari ale carturarilor , jurnalistilor , pelerinilor conform carora beduinii Gebalieh au fost adusi de Imparatul Justinian dintr-o tara numita „Llah ” ( Valahia ) pentru a construi , apara si sluji Manastirea Sf.Ecaterina .Acestia au ramas in Egipt din acele timpuri si pana acum , numiti de-a lungul istoriei „Fii crestinilor ” cu trasaturi aparte diferiti de ceilalti beduini de origine araba . Subiectul este foarte vast si ar trebui cercetat in amanunt de echipe specializate , prin urmare nu o sa fac din acest articol un copy / paste a ceea ce exista deja publicat despre beduinii valahi ai Sinai-ului.  In acest articol doresc doar sa imi exprim uimirea cu privire la cuvantul Gebalieh asociat altui caracter de pe plaiuri romanesti , Zamolxe. Pentru ca subiectul beduinilor Gebalieh incita totusi mintile agere si dornice de cunostere am incercat sa gasesc si alte materiale despre acestia prin urmare m-am intors inapoi in timp la istoria tracilor , a getilor,a dacilor,geto-dacilor si asa am ajuns la Zamolxe,Zeul traco-getilor. Acesta a devenit principalul Zeu al dacilor , a caror religie constituia un element important al civilizatiei lor si anume credinta in imortalitate. Herodot scrie ca dacii credeau ca nu dispar dupa moarte ci isi continuau viata in Rai , alaturi de Zeul lor suprem Zamolxe. Scrierile lui Herodot arata ca Zamolxe era un barbat dac , un sclav al lui Pitagora , care dupa ce a fost eliberat s-a intors printre daci .Istoricul si geograful grec Strabon  a scris despre Zamolxe ca fiind un fost sclav al lui Pitagora care o data fiind eliberat a inceput sa ii invete pe daci din doctrina pitagoriana a imortalitatii si din stiintele astrale . Interesanta este si povestea  lui Zamolxe care pentru a-si intari cunostiintele acesta calatoreste in Egipt si aduce cu el din invataturile si credinta faraonilor , implementeaza credinta conform caruia sufletul se ridica la Cer si devine nemuritor intr-un anumit timp si loc. Datorita vastei sale cunostinte si a profetiilor sale , Zamolxe devine Marele Preot al dacilor dupa care se retrage intr-o pestera pe muntele sacru Kogaionon/ Kogaion  unde traieste pentru  mai multi ani .Mitologicul munte dacic care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinta marelui preot dac semnalat de greci, nu a fost identificat. Presupunerile au adus in discutie celebre varfuri muntoase precum Gugu, Ceahlaul, Dealul Gradistii, Omul, fiecare cu argumente pro si contra.  Strabon scrie despre pestera de retragere a lui Zamolxe: „Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel il numesc si getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu al raului ce curgea alaturi.”(Geografia,VII,3,5). Se lanseaza si ipoteza conform careia acest munte sacru trebuie a fie langa un rau la fel de celebru . Deasemenea, se stie ca lui Zamolxe dacii i-au construit o locuinta mare in pestera, deci trebuie sa se mai gaseasca ruinele acestei locuinte. Autorii mentioneaza ca dacii isi numeau preotii „calatori prin nori” ceea ce propune pentru localizarea acestui munte un varf destul de inalt. Pestera mitica a lui Zamolxe ar fi putut sa aiba intortocheate galerii ceea ce ar explica disparitia lui timp de mai bine de trei ani . Zamolxe a ajuns sa fie considerat zeul cerului senin si al soarelui, el controland locurile unde ajungeau dacii dupa moarte, si cu numele caruia soldatii plecau la lupta.La intoarcerea printre ei , acestia il ridica la rangul de Zeu si incep sa creada in invataturile lui. Insa dacii l-au numit pe Zamolxe , conform lui Herodot , Gebeleizis . Zeul Zamolxe / Gebeleizis reprezenta cerul limpede.Orice lucru care l-ar fi putut deranja precum nori , furtuni  trebuia indepartat. Herodot relateaza ca dacii aruncau sageti in cerul liber doar pentru a alunga norii, pentru a isi ajuta Zeul. Zamolxe este personificarea Zeului Gebeleizis , el era divinitatea cazuta din Cer .Recunostinta dacilor fata de Zeul lor i-a facut sa ii construiasca sanctuare cat mai aproape de cer , pe locul cel mai inalt din munti .Gebeleizis este de fapt Zeul geto-dacic al cerului innourat si pluvial, Zeul ce comanda  furtunile  si  fulgerele, in onoarea sau impotriva caruia dacii trageau cu arcurile (dupa unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, dupa altii spre a-i reprosa norii excesivi, aducatori de grindina si de trasnete primejdioase pentru paduri, gospodarii, grane si pentru vita de vie). Aceasta practica e inregistrata si in alte zone geografice, tirul aglomerat de sageti si strigatele masive puteau crea curenti de aer ce risipeau norii. Gebeleizis e amintit numai de Herodot care il citeaza imediat dupa Zamolxe ceea ce a dus la contopirea celor doua nume devenind unul si acelasi .

Din punct de vedere etimologic plecând de la afirmația lui Herodot, Kretschmer se străduiește să lege etimologic pe Zamolxe de Gebeleizis pe baza echivalenței temelor zemele/gebele, ceea ce implică echivalența bazelor zamol- și gebele. În sfârșit, Kretchmer vede în Gebeleizis numele trac  și în Zamolxis numele hibrid scito -trac al aceluiași zeu. Etimologia lui Kretschmer a fost respinsă de Russu și de alți savanți, însă este considerată de Eliade ca având „meritul de a explica mărturia lui Herodot conform căreia geții credeau într-un singur zeu numit de unii Zalmoxis, de alții Gebeleizis.”

Revenind la beduinii Gebalieh din Sinai , Gebalieh inseamna oamenii muntelui, munteni, dar si paznic sau aparator, in traducere din limba araba .Gebel in limba araba inseamna „munte” . Sa fie oare o legatura intre cele doua cuvinte , sa fie oare o concidenta ?  Zamolxe/ Gebeleizis Zeul geto-dacilor care a trait pe muntele sacru Kogaion , beduinii Gebalieh care traiesc in alte locuri sfinte in muntele Sinai , se numesc ei beduinii valahi , Gebalieh , dupa Zeul Gebeleizis venerat de geto-daci ? Nu stiu dar coincidenta este stranie . Nu sunt om de stiinte si nici cercetator deci nu luati drept adevar simplele mele cugetari !

13 comentarii

  1. maliziosa said,

    4 Septembrie 2010 la 4:19 pm

    Imi place articolul si conexiunea pe care o faci. De curand am primit informatia ca in Egipt s-ar fi decoperit 30.000 placute despre luptele/invazia getilor cu egiptenii. Pe de alta parte nu i-as da crezare 100% lui Herodot. Ca o ironie, acum un an sau doi a fost chiar o conferinta la Biblioteca Alexandrina pe tema „Herodot, mincinosul istoriei” desigur, ca scrierile lui sunt tot ce ne-a mai ramas complet de la antici si pana la obtinerea unor probe contrarii, asta este. Herodot spunea despre daci ca isi vindeau copiii betegi (poate ac totusi stramosii nostri nu erau atat de cruzi precum spartanii care isi omorau pruncii inapti). Este interesanta ipoteza ca Zamolxe este zeul cazut din Cer. Asta pentru ca intr-una din conferintele de dacologie s-a discutat problema numerologiei in civilizatia geto-daca
    ( numarul poporului geto-dac coincidea cu cel al zeului sau si era 666).

    • Khadijah said,

      19 Septembrie 2010 la 12:09 am

      Maliziosa , eu cred ca pana la urma cineva se va ocupa serios de aceasta problema si adevarul / istoria va iesi la lumina . Apropos de Biblioteca Alexandrina si evenimentele lor , mi-ar face placere daca ai vrea sa mergem impreuna la asemenea conferinte . Cred ca ar fi fost interesant sa auzim si noi despre ” Herodot , mincinosul istoriei ” ! Mi-e ciuda ca nu ma duc , au o groaza de evenimente interesante !

  2. rania2k said,

    18 Septembrie 2010 la 9:35 am

    Khadijah, iata ce am gasit si eu tot cautand informatii legate de articolul postat aici:

    Prin destinul lor, tracii sunt consideraţi „Marii Anonimi” ai istoriei antice (Mircea Eliade). Linia marelui fluviu, Dunărea, marca o separare între două spaţii politice, culturale şi lingvistice: la nord geto-dacii, la sud şi miazăzi tracii propriu-zişi, uniţi doar o singură dată sub conducerea regelui Buresbista.

    Aparţinând lumii barbare, cultura şi civilizaţia tracă au oferit lumii antice un model deosebit de spiritualitate culturală religioasă, din care se detaşează cea a geto-dacilor.

    Principalele izvoare ce ne informează despre credinţele geto-dacilor provin din literatura scrisă greacă şi latină, de la Herodot şi Platon (sec. Al V-lea î.Cr.) până la Iordanes (sec. al VI-lea d.Cr.). În completarea acestora vin şi descoperirile arheologice din întregul spaţiu dacic, multe dintre ele păstrate în cultura românească.

    Panteonul geto-dac

    Asemenea popoarelor indo-europene, religia daco-getică avea un caracter politeist. Printre cele mai importante zeităţi amintim:

    – Marele Zeu – nu i se cunoaşte numele. Figura sa a fost descoperită de către arheologul Ion Horaţiu Crişan şi poate fi surprins în două ipostaze: aşezat pe tron sau î postură de călăreţ. Imaginile descoperite în tezaurele de la Băiceni, Letniţa, Răcătău şi alte localităţi, reprezintă un personaj masculin însoţit de animale sacre (şarpe, vultur, peşte, lup) şi ţinând în mână o lance sau un arc.

    – Marea Zeiţă – de asemenea, nu i se cunoaşte numele. Este însoţitoarea Marelui Zeu (cu care formează cuplul divin), fiind zeiţa pământului, protectoarea recoltelor, zeiţa fertilităţii. Ea apare în imagini într-un gest ritualic, fie ridicând braţele spre cer, fie purtând vase sacre. Este şi ea însoţită de animale sacre (şarpe, porumble, cerb).

    – Zeul Războiului – asemenea lui Ares la greci sau Marte la romani. Geţii îl considerau „părinte” al lor, lui i se jertfeau primele prăzi de război.

    – Zeiţa Focului şi a Vetrei – asemenea zeiţei hestia la greci şi Vesta la romani.

    – Zeul Soarelui – geto-dacii practicau un cult solar, dovadă fiind altarul solar de la Sighişoara şi templul de la Sălacea.

    Zalmoxis

    Fără doar şi poate Zalmoxis este cea mai complexă personalitate a universului religios geto-dac. Este un caracter cu atât mai enigmatic cu cât specialiştii nu au ajuns la un consens privind numele său (Salmoxis – Zalmoxis – Zamolxis) sau viaţa şi doctrina sa. El a fost identificat ca fiind:

    – erou civilizator, reformator religios, daimon get, sclav al lui Pythagoras (Herodot);

    – medic, psihoterapeut, magician, rege zeificat (Platon);

    – zeu dionysiac (Gr. Tocilescu), zeu celest (V. Pârvan), zeu uranian (M. Eliade) etc.

    Etimologia numelui este tracă şi derivă din cuvântul „zalmos” ce înseamnă piele de urs. Tradiţia chiar spune că la naştere Zalmoxis a fost înfăşat în blană de urs. Se poate ca personajul să fi fost un preot profet ce ulterior a fost zeificat şi venerat de către geto-daci, mai apoi identificându-se cu Marele Zeu.

    Doctrina zamolxiană este una foarte fascinantă ce se fundamentează pe următoarele principii:

    – nemurirea sufletului – acesta era considerat o entitate spirituală care, după moartea trupului, se îndreaptă către Zalmoxis, unde sufletul va fi fericit;

    – ascetismul – practicanţii trebuiau să se păstreze puri, prin consumarea alimentelor „curate”, cum ar fi mierea, laptele sau brânza, dar şi prin abţinerea de la contactele sexuale cu excepţia celor cu scopul procreării;

    – o morală a cinstei, dreptăţii şi curajului;

    – adepţii cultului trebuiau să posede calităţi intelectuale şi să fie preocupaţi de ştiinţă.

    Lăcaşurile de cult

    Arhitectuta sacră a geto-dacilor era încărcată de un simbolism complex: religios, astronomic şi astrologic. Lăcaşurile cele mai cunoscute sunt sanctuarele, pe teritoriul României aflându-se cel mai vechi sanctuar din Europa (Parţa, judeţul Timiş, aprox. 5000 de ani). Au mai fost identificate sanctuare la Căscioarele, Sărata Monteoru, Bâtca Doamnei sau Piatra Craivii.

    Pe lângă sanctuare, geto-dacii practicau rituri şi în locuri sacre, cum ar fi anumiţi munţi (muntele sacru era Kogaionon, unde se spune că s-a retras Zalmoxis) sau anumite peşteri.

    O altă zona importantă este cea a munţilor Şureanu, unde există cel mai mare complex arhitectonic al lumii barbare, celebre fiind sanctuarele de la Sarmizegetusa sau Costeşti. Cu toate descoperirile arheologice făcute, încă nu s-a stabilit tainele legate de aceste locuri, lucru ce adânceşte în mister practicile strămoşilor noştri.

    Preoţii

    Au avut un rol deosebit în societatea geto-dacică. Printre atribuţiile acestora se numără: oficierea cultului religios, judecarea, ghicirea în semnele cereşti, tămăduirea bolilor şi îi ajutau pe tineri să înveţe ştiinţele.

    Preoţii erau conduşi de „Marele Preot”. Această funcţie a fost înfiinţată de către Zalmoxis. Retras fiind în muntele sfânt Kogaionon, el era consultat de rege în chestiuni legate de politică şi militărie, pentru că se considera că el deţine tainele divine.

    Conform istoricului Strabon, Deceneu continuă misiunea lui Zalmoxis, ceea ce va contribui la unificarea dacilor sub conducerea lui Buresbista. Reforma lui Deceneu a avut un puternic impact, acesta distrugând viile pentru a stopa beţia şi călătorind în Egipt pentru a învăţa înţelepciunea.

    Următorul Mare Preot a fost Comosicus, care reuneşte această atribuţie cu cea de „Mare Rege”. Astfel se ajunge la sacralizarea instituţiei regale, poporul percepându-i ca pe nişte regi-zei.

    Sacrificiile şi ritualurile funerare

    Un caracter interesant al universului este acela că se practicau, pe lângă sacrificiile de animale, şi cele umane. Acest ritual era considerat un fel de a restabili contactul dintre lumea sacră şi cea profană. Printre locurile de desfăşurare a jertfelor de animale se numără gropile de cult, altarele de piatră sau vetrele de foc.

    În ceea ce priveşte ritualurile funerare, este des întâlnită incineraţia, dar şi înhumarea. Începând cu secolul al VI-lea î.Cr., incineraţia se făcea pe ruguri speciale, fiind clară simbolistica acestui obicei: prin ardere (purificare) are loc sacralizarea locului.

    Un lucru deosebit de interesant în lumea dacilor era aceea că la naştere lumea plângea şi îl jelea pe nou-născut, în timp ce moartea era percepută ca un eveniment fericit, fiind chiar şi un motiv de sărbătoare şi întreceri de tot soiul.

    • Khadijah said,

      19 Septembrie 2010 la 12:46 am

      Rania multumesc pentru completari ! Despre stramosii nostri sunt multeeee de cercetat !

  3. rania2k said,

    18 Septembrie 2010 la 9:40 am

    si am mai gasit ceva … interesant de cercetat….

    http://civilizatiadaca.dap.ro/noi_i-am_invatat_pe_egipteni.htm

    • Khadijah said,

      19 Septembrie 2010 la 12:45 am

      Da Rania , este adevarat ce scrie in articolul de la link-ul postat de tine . Este acelasi lucru la care faceam si eu legatura cu Ceahlaul ( http://www.egiptul.com/index/piramida-holografica-din-ceahlau ) . Nu numai ca varful Toaca este o piramida perfecta , pe langa acest fapt in fiecare an la jumatatea lunii august apare o holograma a piramidei .

      • maliziosa said,

        21 Septembrie 2010 la 3:09 am

        De acord cu Khadijah, sunt website-uri cu bibliografie imensa. Eu una nu mai cred in teoriile clasice incepand cu cea a originii poporului roman (contopirea dacilor cu romanii) e mai simplu sa intaresti un asa zis „adevar” al altui istoric si sa sustii aceeasi teorie decat sa descoperi o realitate, un adevar, dur,anevoios…
        Sper din tot sufletul ca cei din noua generatie vor face asta.

  4. ortodox said,

    4 Decembrie 2010 la 11:35 pm

    http://agonia.ro/index.php/essay/13920827/Bătrânul_Crăciun
    Dacă aveţi timp, este un articol legat de Zalmoxe. Este bazat pe o carte a istoricului Nicolae Densuşianu, „Dacia Preistorică”, şi pe date din aşa-zisa literatură populară sau folclor.
    Ideea de bază este că Zalmoxe din tradiţia dacică s-a perpetuat în tradiţia românească sub numele de Crăciun.
    Sunt mai multe date în scrierile greco-romane despre Zalmoxe, precizate în articol, rezultând că este numele dacic al zeului Saturn la romani şi Cronos la greci.
    Descrierile lui Herodot se referă la reprezentantul zeului. În tradiţia românească apare sub mai multe nume (Ler Împărat, Căli-man, Carai-man, Ion-Sânt-Ion, Novac).
    Legat de Pitagora, lucrurile stau invers: Pitagora era un discipol al înţelepciunii trace („thrakon doxas mimoumenos”).
    Totul despre daci trebuie raportat la datele din antichitate în sensul că erau un popor hiperboreean si la datele despre hiperboreea, despre tradiţia hiperboreană.
    Lucrurile sunt explicate sub acest aspect de Vasile Lovinescu la 1936 într-un studiu „Dacia Hiperboreană” publicat în Franţa.
    Prin Vasile Lovinescu facem o legatură nu numai între tradiţia dacică (de sorginte hiperboreană) şi tradiţia românească, ci şi între ambele şi Islam, pentru că 1936 a fost primit într-o tariqah sufită din Franţa. Deşi nu a scris despre sufism, viaţa lui s-a concentrat de atunci pe iniţierea islamică primită.
    Despre „păzitorii muntelui” scrie în cunoştinţă de cauză Rene Guenon (vol. „Simboluri ale ştiinţei sacre”), el însuşi maestru sufit.

    • Khadijah said,

      5 Decembrie 2010 la 7:11 am

      Nu pot decat sa va multumesc din suflet pentru mesajele dumneavoastra de pe blog. Cu siguranta voi citi pentru ca ati scris cateva lucruri si mai ales nume , absolut interesante. Va multumesc inca o data !

    • Khadijah said,

      5 Decembrie 2010 la 10:04 am

      Nu reusesc sa deschid link-ul postat de dvs. Imi apare pagina goala. Il puteti verifica va rog ??!

  5. ortodox said,

    6 Decembrie 2010 la 6:14 pm

    http://agonia.ro/index.php/author/29041/Malciu_Denis_Marian
    Încercaţi aşa şi apoi clik pe „Bătrânul Crăciun”. Nu îmi dau seama de ce nu se deschide site-ul.
    Cu multă plăcere scriu pe blogul dvs. Sincer, căutam nişte date pe net despre un sufit…şi atunci am găsit articolul dvs. despre sufism. Acum şi articolul foarte interesant despre „oamenii muntelui”. Este o legătură interesantă pe care o faceţi între Gebalieh, Gebeleizis, munte, păzitor, dacă ne gândim că numele unor munţi din România este numele unor oameni, personaje vestite în „folclor”: Caraiman, Căliman, Omu. Şi toţi aceşti munţi au fost munţi sacrii pentru daci. Poate că Gebeleizis este şi nume de munte, aşa cum este de zeu şi de reprezentant al zeului.
    După cum Omu, care apare în poezia populară şi este nume de munte, este asimilat de Nicolae Densuşianu şi Vasile Lovinescu lui Zalmoxe-Saturn-Cronos.

  6. cristian said,

    23 Februarie 2014 la 3:43 pm

    descarcati GRATUIT cele 4 zamolxiade la http://www.babelink.us
    sau cereti’le la cristiansaileanu@live.com

  7. 30 Martie 2014 la 7:02 pm

    cele 4 zamolxiade
    http://www.babelink.us


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: