Broderia egipteana cu fir de aur si argint

Artele frumoase sunt de obicei strans legate de greografie si taramuri , de aceea arta populara traditionala ramane captivanta pentru oamenii de pretutindeni.Desi Egiptul are zone culturale distincte, fiecare cu propria subcultura reflectata in diferite forme de arta, conservarea acestor forme unice de arta se bazeaza pe eforturile individuale mai degraba decat pe suportul public.Cu toate acestea , patrimoniul popular nu este doar o reminiscenta a trecutului pentru ca este inca productiv si ar trebui sa fie integrat in planificarea economica. Desi aceste forme de arta par a fi scumpe bazandu-se pe puterea de cumparare a strainilor, acest lucru nu ar trebui sa opreasca interesul  tuturor in a le promova si a le sustine in continuare.

Artizani din atelierul de broderie cu qasab al lui Ahmed Osman din Khan El-Khalili, Cairo

 

Unul dintre mestesugurile traditionale populare este si broderia .In Egipt arta de a broda textile cu fire de aur si argint este una dintre cele mai vechi in arta decoratiunii.A fost practicata in Egipt in perioada faraonica, iar mai tarziu a inflorit o data cu religia islamica cand artizani renumiti au produs capodopere de nepretuit. In perioada otomana, arta broderiei in fir de aur si argint s-a raspandit din Egipt pana in Imperiul Otoman.Femeile egiptene obisnuiau sa decoreze batiste, perne, esarfe, sorturi, rochii, perdele si alte materiale cu Qasab , sau fir ormanental, lucrau acasa folosind motive familiare precum pasari, plante sau fructe.

Qasab a fost folosit pentru a ornamenta Kiswah-ul , acoperamantul Sfintei Kaaba, pe care Egiptul il trimitea la Mecca. Conform scriitorului britanic din secolul 19  Edward Lane in cartea sa ” Maniere si obiceiuri ale egiptenilor moderni” , Kiswah-ul a fost facut din brocart negru gros brodat cu inscriptii din Quran si intretesut cu matase de aceesi culoare pe o banda larga pe fiecare dintre laterale.

Qasab a fost folosit de asemenea si pentru a decora uniformele oficiale si costumele ministrilor, ale pasilor, ale ambasadorilor si ale altor demnitari. Aceste haine speciale au avut modele arabesti pe piept, maneci,guler si centura. Modelele erau diferentiate in functie de rangul social al persoanei care le purta.In timpul celui de-al doilea razboi mondial , broderia cu qasab a inflorit, ca urmare a utilizarii sale in fabricarea insignelor militare si a emblemelor.

In zilele noastre insa artizanii care lasa mostenire aceasta traditie din tata in fiu se plang ca acest tip de mestesug va muri in curand. Ahmed Osman este proprietarul unui atelier din bazarul Khan El-Khalili din Cairo,  ce a mostenit mestesugul si atelierul acum mai bine de 70 de ani. Acesta relateaza ca oficial mai exista doar 8 artizani calificati cu adevarat care daruiesc tot ce au mai bun si investesc in acest fel de arta. Produsele lucrate de mainile lor sunt prea scumpe pentru multi clienti, deoarece firul si catifeaua utilizate sunt importate din Franta si Germania.

Pretul unei piese finite autentice nu se datoreaza numai costului materialelor ci si tehnicilor utilizate, care se formeaza de-a lungul unor ani lungi de training, au nevoie de talent, perseverenta, rabdare, ochi buni si maini dibace. Pentru a satisface pe deplin aceasta arta cel care o presteaza trebuie sa iubeasc enorm ceea ce face. Un artizat trebuie sa lucreze aproximativ 10 ani pentru a deprinde cu adevarat mestesugul necesar creari unei capodopere. Este nevoie de 10 ore timp de 10 zile lucratoare consecutive pentru a produce o bucata de material de qasab lunga de 1 metru.

In atelierul lui Ahmed din Khan El-Khalili, fratii acestuia, mestesugari renumiti au renuntat a scolii artizani din afara familiei, pentru ca de obicei acestia petrec cu ei cateva luni apoi pleaca punand pe picioare propriile afaceri si producand materiale de proasta calitate, inferioare adevaratelor piese. Acestia lucreaza repede cu materiale de proasta calitate pentru a scoate profit mai repede si mai usor. Piesele lor sunt mai ieftine decat ale adevratilor artizani si sunt departe de a fi perfecte din toate punctele de vedere.

Multi clienti nu sunt calificati  pentru a deosebi o piesa reala de una ieftina, iar guvernul are datoria, cel putin morala, de a ajuta aceasta industrie prin organizarea de expozitii in interiorul si in afara Egiptului. Ahmed Osman este incurajat de copii sai sa isi lase meseria si sa inceapa o afacere mai profitabila care sa se ridice la standardele de viata impuse de societatea de azi.Refuzul lui este categoric pentru ca doreste sa pastreze istoria, traditia si mostenirea bunicilor lui care sunt printre acei mestesugari care ani de zile au lucrat la acoperamantul Kiswah-ului Kaabei.

Lucraturile vechi in qasab sunt  piese de muzeu sau fac parte din colectii private : insigne militare, embleme , costume etc. Acum insa puteti achizitiona aceasta lucratura sub forma de tabou cu inscriptii islamice.De obicei in casele musulmanilor din Egipt veti vedea, aproape ca o conditie sine qua non , acest gen de tablouri lucrate in qasab.

Sursa de inspiratie ziarul saptamanal Al Ahram Weekly . Site oficial http://weekly.ahram.org.eg/

The arts are often related to geography or place, and traditional folk art has long captivated people worldwide. Though Egypt has distinct cultural areas, each with its own subculture reflected in different forms of art, the preservation of these unique forms of art has often hinged on individual efforts rather than on public support.